Fainas
Situ Turìsticu Bilìngue
A intro de su progetu de amparu e avaloramentu de sa limba sarda s'at postu a campu unu situ turìsticu bilìngue pro sa promotzione de sa cultura materiale e immateriale de su territòriu de Carbònia e de sa Sardigna totu, finas in su campu de sa promotzione turìstica. (Carca a pitzus de s'immàgine)
CARBÒNIA SEMPER PRUS ACAPIADA A IS RETZAS EUROPEAS GRÀTZIAS A S'AVALORAMENTU DE SU SARDU
Lunis su 9 de ledàmene Sergiusz Bober chircadore majore de su Tzentru Europeu pro is Chistiones de is Minorias (ECMI) at visitadu su comunu de Carbònia pro connòschere is fainas postas a campu dae InSardu - Servìtziu Linguìsticu.
Dot. Bober at agradèssidu su patrimòniu archeològicu, architetònicu e culturale chi Carbònia e su territòriu oferint a is visitadores.
Is resurtados positivos lòmpidos in prus pagu de un'annu dae InSardu – Servìtziu Linguìsticu ghetant is fundamentas pro una collaboratzione potentziale intre su Tzentru tedescu-danesu e su comunu de Carbònia. Is partes sunt interessadas in sa chirca a manos paris subra s'avantzamentu de su bilinguismu locale.
Dot. Bober at osservadu chi Carbònia sodigat unu modellu interessante de bilinguismu ghiadu dae is autoridades munitzipales, chi podet èssere de ispiratzione pro is atores chi òperant in àteros cuntestos sotziulinguìsticos. Difatis su Comunu interessat is tzitadinos cun una comunicatzione lestra, annoadora e de profetu, movende in is retzas sotziales e in àteras ainas informàticas cuntemporàneas. InSardu-Servìtziu Linguìsticu sodigat sa fainas sua imperende sa faeddada locale ma iscriende cunforma a s'istandard LSC chi podet rapresentare, in iscritura, totus is faeddadas chi cumponent su sardu.
Su chi at apretziadu dot. Bober est su cuncordu chi su Servitziu lìnguisticu-InSardu at fatu pinnighende a paris sa chistione linguìstica locale cun is polìticas giovaniles de su Centru Eurodesk Comunale e cun sa promotzione de sa retza ATRIUM chi promovet àndalas culturales pro is amantiosos de architetura.
Dae is resonamentos nd'est essidu chi s'avaloramentu de su patrimòniu materiale e immateriale de Carbònia cun is paesàgios incantosos dae su mare a is montes sunt sa mègius manera de presentare sa tzitade a su mundu.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CARBONIA INCREASINGLY CONNECTED TO EUROPEAN NETWORKS THANKS TO THE VALORISATION OF THE SARDINIAN LANGUAGE.
On Monday 9 October Sergiusz Bober, senior researcher at the European Centre for Minority Issues (ECMI), visited the municipality of Carbonia to learn about the activities developed by InSardu - Servìtziu Linguìsticu.
Dr. Bober enjoyed the natural, archaeological, architectural and cultural heritage that Carbonia and its territory can offer to visitors.
The positive results achieved in less than a year by InSardu - Servìtziu Linguìsticu, lay the foundations for the potential collaboration between the German-Danish research centre and the municipality of Carbonia. The parties are interested in collaborative research concerning the initiatives aiming at the increase of bilingualism at the local level.
Dr. Bober pointed out that Carbonia implements an interesting model of bilingualism driven by the municipal authorities, potentially inspiring for such actors operating in other sociolinguistic contexts.. Indeed, the Municipality engages people through a rapid, innovative and efficient communication, using social networks and other contemporary IT tools. InSardu - Servìtziu Linguìsticu pursues its activity using the local dialect in speech but writing according to the LSC standard that can represent graphically all the dialects that make up Sardinian.
Furthermore, Dr. Bober appreciated the synergic work involving InSardu - Servìtziu Linguìsticu, the Eurodesk network at the Municipal Centre focusing on youth policies, and the ATRIUM network promoting cultural routes for visitors interested in architecture.
In the subsequent discussions it became clear that the valorisation of Carbonia's material and immaterial heritage, including its impressive seaside and mountain landscape could be the best solution to present the town to the world.
InSardu - Servìtziu Linguìsticu
crèditos
The European Centre for Minority Issues (ECMI)
HOME (atriumroute.eu)
Eurodesk Italy | Il punto d’incontro dei giovani con l’Europa | Eurodesk Italy
Grupu de Letura LUTEC "S'Arròlliu: feus memòria"
Una borta a sa cida is sòtzi@s de sa LUTEC Universidadi de sa de Tres Edadi de Carbònia si pinnigant a pari me in sa sede insoru de Via Brigata Sassari e, acumpangiaus dae s'Operadore de Isportellu de su Servìtziu Lìngua Sarda de su Comunu de Carbònia Enrico Putzolu, lìgint librus in sardu e nd'istùdiant lèssicu e grammàtica.
Sa faina nascit po s'ispèddiu sèmpiri prus ispainau de bolli torrai a oberai su sardu in sa vida de ònnia dii ma finas dae su si ndi sapiri chi tocat finas a istudiai po podi parai a sa farta de trasmissioni intergeneratzionali chi semus baliendi e po pòdiri bogai a foras sa lìngua nostra dae sa dilalia!
Peri is atòbius s'at lìgiu "Po Cantu Biddanoa" romanzu de Benvenuto Lobina, S'Intelligèntzia de Elias romanzu de Giuseppe Corongiu, Sa Domu de s'Orcu regorta de contus de Franciscu Carlini, e prus che totu su Ditzionàriu de sa Limba e Cultura Sarda de prof. Màriu Puddu.
Presentatzioni Eva e Petra de Gianni Loy
In su merì de lunis 30 gennàrgiu 2023 anca est sa Biblioteca Comunale de Viale Arsia in Carbònia s'at presentau su libru de Gianni Loy “Eva e Petra – su Bocidòrgiu de Buggerru e su s'isciòperu generale”. Presenti s'Autori, s'Assessora a sa Pùbblica Istrutzioni Antonietta Melas e su Segretàriu de sa CGIL Sarda Simone Piddiu.
A in antis de una sala intipia de genti curiosidada (medas ndi funt aproliaus dae Buggerru) is trabballus ddus ant obertus cun is saludus de s'Assessora e de su Segretàriu de sa CGIL. A pustis Gianni Loy, giai prof. de economia in s'Universidade de Casteddu, at presentau s'òpera, iscrita bilingue sardu-italianu.
Su libru contat is regordus duas piciocheddas Eva e Petra, una filla de operajus, s'atra de is meris de sa miniera. Duas pipias chi cun is ogus insoru incocentis ant connotu is acontèssidas de su 1904 chi dae Buggerru ant ocasionau su primu isciòperu generale in Itàlia. Unu contu chi oi in dii fait profetu a is pipius chi depint isciri ita est costau a gudangiai deretus e a ddus mantenni e a is mannus po chi non si ddu iscarèsciant mai.
Peri sa presentatzioni s'Operadori de Isportellu Enrico Putzolu, cun s'invitu de s'Assessora Melas, at tentu ocasioni de presentai su Servìtziu Limba Sarda apenas incarreradu.