Sotziolinguìstica

Su Continuum Linguìsticu Sardu
(Le Identità Linguistiche dei Sardi, Roberto Bolognesi - Condaghes 2013).

Su Sardu est una Limba

Su Sardu est una Limba romanza

Su sardu est una limba "romanza" o "neolatina", est a ischire unu domìniu linguìsticu chi derivat dae sa limba chi s'oberaiat in s'amministratzione romana antiga in Sardigna. Aici etotu balet pro su portoghesu, s'ispagnolu, su catalanu, s'otzitànicu, su francu-proventzale, su frantzesu, s'italianu, su ladinu, su friulanu, su corsu, su dalmàticu (oe isparèssidu) e su rumenu.

Cummente iscriet Giovanni Lupinu in s'istòria de sa limba sarda sua ("Storia della lingua sarda") a custas si ddis podet nàrrere "limbas sorres" ca sunt acapiadas a una "limba mama" comuna. In paràulas prus pretzisas, custu bolet nàrrere ca in su protzessu longu de formatzione de sa limba isulana, chi durat finas a is tempos nostros, sa conchista romana de s'ìsula in su 238 a.C. e sa difusione ampra de su latinu chi cunsighit in su territòriu chi faeddaiat paleosardu e pùnicu, est, de a beru, s'episòdiu tzentrale e prus importante, destinadu a marcare a manera funguda s'ossadura de sa limba chi at a cumentzare a essire a campu cun is documentos a fùrriu de su 1000 p.C. 

A cantu relatat Max Leopold Wagner, sa cunservatividade de sa limba sarda cunforma a su latinu est unu datu achiridu: "Su sardu, gasi comente si presentat in is documentos antigos e comente galu oe si pronùntziat in is regiones tzentrales e mescamente in su de Vitzi e in su de Nùgoro, si podet cunsiderare, finas pro sa fonètica, su sighidore prus sìncheru de su latinu". Una definitzione de sa limba sarda chi at tentu fortuna meda intre totu is istudiosos e amantiosos de filologia.

Su Sardu est una limba finas cunforma a sa lege: càstia sa normativa. 

SARDU IN SU MUNDU:
IN AMERICA UN'ÀTERA UNIVERSIDADE
CHI DDU ISTÙDIAT

(Dae un'artìculu de s'Unione Sarda firmadu Sabrina Schiesaro  -  Unione Sarda 19 martzu  2023 pg. 11).

Su sardu a cummente àteras limbas romanzas est ogetu de istùdiu in is Universidades de totu su mundu.

S'ùrtima noa nos presentat a Marc Démont (45 annos), professore frantzesu chi imparat limbas romanzas in su Centre College in Kentucky. Is cursos suos previdint s'imperu de sa limba sarda, ma sa faina no est a si firmare a s'imparòngiu de sa limba isolana isceti, nch'at de prus.

Démont at connotu su sardu cando fiat istudiante e cummente nd'at tentu ocasione est bènnidu luego a Sardigna pro ddu pòdere cumpudare e fatu fatu nche torrat pro faeddare cun sa gente.

“Su maistru”, chi limbas romanzas nde connoschet e pràticat medas narat chi, in contu de didàtica, una si nde balet s'àtera ca sunt variantes de sa pròpiu limba mama, su latinu vulgare, e onniuna si podet manigiare che a “limba ponte” imparende carchi cosa fintzas de is àteras sorres.

De aici s'aberint ocasiones istravanadas pro is limbas regionales de intrare in is programmas de istùdiu chene fàghere contu de s'utilidade econòmica o pràtica chi podent esertzitare.

Ite bolet nàrrere perou “limba ponte”?
 In pràtica bolet nàrrere chi unu frantzesu ischit giai carchi cosa de ispagnolu, de italianu e profintzas de sardu ca custas faeddadas tenent a cumone sa pròpiu istòria linguìstica.

Est su mètodu de s'Intercomprensione:
 una trassa chi in Amèrica dd'avesant a is istudiantes de limbas romanzas pro nde afortiare is cumpetèntzias ma fintzas pro crèschere sa cumprensione meta-linguìstica, est a ischire su de cumprèndere a cummente is limbas funtzionant, pro mèdiu de sa limba matessi.

Is pitzocas e pitzocos americanos sunt acostumados a intèndere s'ispagnolu, prus pagu su frantzesu o su portoghesu, su sardu pròpiu nudda e ddos ispàssiat meda a intèndere totus cuddos sonos fricativos e africados, totus sonos “istrisinados” chi non ddis costumant in tanta cantidade e chi a is origras insoro est su prus piessignu chi si nd'agatant de sa limba isolana.

Pregunta de is preguntas: cale sardu imparat a is istudiantes suos?
 Sa torrada nos faghet a cumprèndere chi chistione non nche nd'at! At naradu Démont chi est belle innoe chi su mètodu giuat a pònnere lughe a pitzus de is chistiones de sa polìtica de is limbas regionales. Non ddu interessat ite sardu. Pro issu su chi contat est s'isvilupu de is cumpetèntzias pràticas e su fatu chi is istudiantes apant lèghidu un'iscritu in Limba Sarda Comuna e potzant bìdere a solos totus is simigiàntzias chi nch'at intre is variedades de su sardu cumprende-nde su chi ddoe at iscritu. Tando giai ischint chi nch'at faeddadas e faeddadas, ma su chi a Démont e a is istudiantes suos serbit – at nau - est a cumpudare sa limba dae su generale pro intrare manu manu in su minudu e cumprèndere totus is variatziones chi si podent agatare a intro, cummente sunt acapiadas s'una a s'àtera.

Limbas regionales e arriscu de estintzione:

Su prus peus inimigu de is limbas regionales paret chi siat sa cumpetitzione intre faeddadas cun farta de standardizatzione. Difatis chene pòdere imperare una limba cun tèrmines pretzisos non si podet ne mancu aparitzare una polìtica linguìstica de mantenimentu. Su professore frantzesu tando mirat a su “plurilinguismu fungudu” e a s'intercumprensione movende s'interessamentu prus de su cuadru generale chi non a is piessignos.

S'ispera est chi notìtzias che a custas s'agiudent a castiare cun ogros noos a sa limba nostra, pro si nd'agatare de sa richesa manna chi rapresentat (pro nois e finas pro su sitema de is limbas romanzas).

Bilinguismu...
...e totu su profetu chi si faghet!

Resonos a pitzus de su bilinguismu

Oe in die s'agatant istùdios meda chi ammustrant is profetos chi si otenent dae un'istrutzione bilìngue.

Prus chi totu in is pipios ma finas in chie no est prus giovaneddu, su bilinguismu (e su multilinguismu ancora de prus) batit unu muntone de benefìtzios pro is capatzidades linguìsticas e, ca sunt alliongiadas in s'istrutura de su cherbeddu, cognitivas puru.

Custu non bolet nàrrere chi unu pipiu bilìngue est prus inteligente de is pipios chi faeddant una limba sola ma chi su cherbeddu suo est prus prontu a parare fronte a unas cantas fainas chi rechedent cuntzentratzione e atentzione seletiva.

Finas a is ùrtimos tempos si creiat ancora chi a imparare duas limbas paris a is pipios ddos diat èssere pòtzidu confundere. Custu creèntzia, chi pro fortuna est istramanchende, nd'istupaiat dae s'osservatzione de su chi si narat “code-switcing” e chi amus pigadu pro “confusione”, “ghetare a pare chene critèriu”. A s'imbresse non est sìntomu de pagu craresa in sa connoschèntzia de is limbas “ammisturadas” ma prus a prestu unu fenòmenu chi movet a intro de règulas pretzisas: est unu giogu chi su pipiu faghet e ddu faghet mascimamente cando faeddat cun calincunu chi podet giogare, cummente issu etotu, ca connoschet amboduas is còdighes linguìsticos e tando is règulas de su giogu.

In su cherbeddu bilìngue is duos còdighes linguìsticos sunt partzidos (ca su faeddadore ischit cales sonos apartenent a una limba e cales a un'àtera) ma non sunt istagiados difatis sunt semper a disponimentu in s'idea e bolet seberadu s'imperu giustu chi deghet in cussu momentu “istudende” sa limba chi non serbit.

Custa capatzidade batit profetos in su campu linguìsticu e non linguìsticos:

Pro su chi pertocat su campu linguìsticu, is cunsighèntzias sunt chi is pipios bilìngue connoschent a su mancu duas paràulas pro su matessi significadu e duncas imparant mègius e cun prus lestresa su raportu chi nch'at intr'e faeddos e significados e profintzas tra su faeddu e sa rapresentatzione iscrita. Cun duas referèntzias pro su pròpiu significadu su pipiu bilìngue imparat cun prus lestresa a lèghere e a iscrìere; ancora, pro sa pròpiu resone, finas a imparare una tertza limba est prus fàtzile proite ca su cherbeddu at afinadu is ainas pro atzapare e custodiare mègius faeddos e sonos noos, e aici etotu est prus afinada sa capatzidade de riprodùere is sonos de is àteras limbas.

Dae su bisòngiu de seletzionare su còdighe linguìsticu ùtile in su momentu, su pipiu bilìngue s'acostumat, in s'apetantis, a afinare capatzidades non linguìsticas puru ma chi s'isvilupant in sa pròpiu regione de su cherbeddu e pertocant is capatzidades cognitivas: s'atentzione seletiva, is funtziones esecutivas. Nde cunsighit chi is pipios bilìngue aguantant mègius s'atentzione cun resurtados mègius finas in cuntestos de istorbu.

Ancora, paret chi su cherbeddu si nde profetat de custas capatzidades finas in sugetos non prus giòvanos. Difatis s'at osservadu chi su declinu cognitivu est prus lentu intr'e is chi faeddant prus limbas e sighint pratichende su bi-plurilinguismu in edade.

Semper pro su manìgiu chi si faghet in su cherbeddu iscioberende su còdighe prus adatu pro resonare in unu cuntestu o cun una persone, s'at registradu profetos chi pertocant s'empatia puru: su bi-plurilìngue est una persone prus capatze a cumprèndere una ghetada de ogru diferente e a dda rispetare.

Cunsighèntzias de un'istrutzione bilìngue locale (SRD-ITA)

Si faeddamus de unu bilinguismu locale medas sunt is profetos pro sa gente e pro su logu chi bivet. Unu pipiu bilìngue chi faeddat sardu est prus informadu a pitzus de sa cultura sarda chi in custa limba bivet e caminat. Si cunsideramus chi finas su logu “faeddat” e contat s'istòria sua pro mèdiu de is topònimos, s'imparòngiu de sa limba locale giuat finas in contu de amparu de su territòriu ca is abitantes nde sunt prus cussentes e interessados. A ùrtimu, ma non de importàntzia, sa pràtica de sa limba locale nos acostumat a cumprèndere chi su mundu est unu logu fatu de diversidades chi a cummente bolimus chi si rispetet sa nostra, bolent rispetadas is de is àteros: duncas su bilinguismu locale est finas una pràtica de tzivismu.

Dae su bilinguismu locale a su plurilinguismu:

Is limbas sunt pontes chi acùrtziant is pòpulos e is possibilidades.

Chie connoschet tantas limbas si nde profetat deretu in su personale, ca podet atzapare prus ocasiones in sa vida e in su trabballu. Custu profetu personale si nde ispàinat luego peri totu sa sotziedade. S'iscàmbiu culturale chi nde cunsighit giuat a s'amigàntzia intr'e is culturas chi s'agatant bivende in unu pròpiu territòriu ma finas ismànniat s'empatia intr'e pòpulos chi bivent a tesu s'unu dae s'àteru.


Fontes
Il Cervello Bilingue” Carocci 2020 - Garaffa, Sorace, Vender.
Bilingualism Matters - Bilingualism Matters (bilingualism-matters.org)
Bilinguismo: i 9 vantaggi di conoscere più lingue | Intuition 

Educatzione Multilìngue: una netzessidade pro cambiare s'istrutzione

Cuntestu

Custu eventu dd'aparitzat s'UNESCO pro sa tzelebratzione de sa de 24 editziones de sa Die Internatzionale de sa Limba Materna (21 Freàrgiu).

Nch'at paisos in su mundu anca si costumat a faeddare prus de una limba in su fitianu e s'istrutzione si faghet in cuntestos multilìngue. Nche nd'at àteros chi, a s'imbresse, bident su multilinguismu cummente a un'isfida. Su de apòrrere un'istrutzione cun una limba sola chi mancari non totus dda connoschent podet ocasionare efetos negativos in s'imparòngiu e in s'isvilupu de is abilidades de alfabetizatzione sòtziu-emotivas e de base.

Pro resonare de custas isfidas s'at incarreradu in su 2022 su detzènniu de is limbas indìgenas.

Belle aici, a mudare s'istrutzione cun s'imparòngiu multilìngue est unu bisòngiu in is cuntestos nostros globales chi creschent lestros. Oe in die, is logos de s'aprendimentu sunt semper prus prenos de tecnologia e intellighèntzia artifitziale ma s'agatant ancora cuntestos de crisi, cummente s'apretu chi bivent is rifugiados, migrantes, isfollados etc., e situatziones de perdimentu de diversidade linguìstica e culturale. Oi in die, su 25% de is pipios de su mundu bivet in paisos in gherra o assacheados. In custos cuntestos, su deretu a tènnere un'istrutzione de calidade, giusta e parìvile pro totus no est rispetadu. Aici est, mancari totu is istrumentos normativos internatzionales chi amparant sa limba in sa dimensione sua istitutzionale e defensant is grupos de populatziones istagiados dae s'istrutzione, che a is minorias ètnicas, pòpulos indìgenos, fèminas pipias e mannas. Cunforma a custas realidades is Istados tenent s'òbligu de ddis respetare, amparare e alcantzare custu deretu, a manera chi s'istrutzione, in prus a èssere disponìbile, siat finas de profetu e tretu de totus. Est a nàrrere chi is temàticas artas si depent pòdere imparare finas cun sa limba de su logu.

Profetu de s'istrutzione multilìngue

Pro parare fronte a custos disafios e bisòngios, s'UNESCO at promòvidu s'integratzione de s'istrutzione multilìngue chi movet dae sa limba materna. Faghet prus fàtzile s'atzessu e s'incruida in s'istrutzione pro is grupos de populatziones chi faeddant limbas non dominantes, limbas de grupos minoritàrios e limbas indìgenas. S'istrutzione multilìngue megiorat sa calidade de s'istrutzione sutalineende s'importàntzia de sa diversidade culturale e linguìstica, s'importu de s'imparòngiu pro sa vida de is istudiantes e pro si cumprèndere s'unu s'àteru.

S'educatzione multilìngue giuat a s'arresonu e a is cuncàmbias intre istudiantes e intre istudiantes e dotzentes. Fatzìlitat sa partetzipatzione e s'atzione pro unu isvilupu sustenìbile donende atzessu a connoschèntzias e espressiones culturales noas, assegurende aici un'interatzione globale e locale a pitzus de chistiones traditzionales e indìgenas.

Su potentziale de s'istrutzione multilìngue est mannu de a beru ma a dolu mannu custa pràtica est ancora rara pro neghe de is pregiudìtzios a pitzus de su multilinguismu. Pro cambiare s'istrutzione tocat a cambiare su chi s'ischit a pitzus de su multilinguismu, a manera de ddu cunsiderare una resursa pro s'imparòngiu in ònnia cuntestu de s'educatzione formales, informales e nonnformales. Nch'at semper prus provas chi dimustrant su profetu de s'istrutzione multilìngue.

Die Internatzionale de sa Limba Materna 2023

S'editzione de sa die Internatzionale de sa limba materna 2023 at a ispeculare su tema “s'educatzione multilìngue – una netzessidade pro cambiare s'istrutzione?” esplorende e arresonende subra su potentziale de su multilinguismu pro cambiare s'istrutzione cunforma a una prospetiva de imparòngiu permanente e in cuntestos diferentes.

Sa dibata si nd'istrogat in tres temas acapiados s'unu a s'àteru:

Afortiare s'istrutzione multilìngue cummente a netzessidade pro cambiare s'istrutzione in cuntestos multilìngue giai dae s'educatzione de sa pipiesa;

Sustènnere s'imparòngiu peri s'educatzione multilìngue e su multilinguismu in is cuntestos globales chi sunt isvilupende lestros e in situatziones de crisi, finas in cuntestos apretados;

Torrare a abbivare is limbas chi sunt isperdende-si o sunt ameletzadas de s'ispèrdere.

Destinatàrios

Is prus partes interessadas in s'istrutzione, is responsàbiles de is polìticas de s'istrutzione, is dotzentes, is organizatziones non guvernativas, fundatziones e àteros organismos chi sustenent su multilinguismu.